ADOLESCENTA: IMPRESII după Concursul de Poezie

luni, 28 martie 2022

IMPRESII după Concursul de Poezie

Doresc să mulțumesc juriului pentru

lecturarea celor peste 50 de poezii

evaluate (înscrise în concurs)! Am fost

plăcut surprinsă

când am aflat rezultatele!

Premiul I la Concursul de poezie,

din programul DOR DE NICHITA)

Eu scriu de mult timp și scrisul îmi este un mod

de a mă relaxa, de a mă detensiona

de dorințe, pasiuni și trăiri afective puternice.

E prima dată când particip la un concurs de creație

în această sferă a poeziei

(am participat la multe concursuri pentru compuneri).

Cu toate că poezia

a făcut parte din mine, nu am avut curajul

să arăt această latură. Mulţi sunt

de părere că poezia este moartă în zilele noastre.

Cine mă vedea că scriu,

mă întreba care ar fi rostul, iar după aceea adăuga:

"Scriitorii sunt morți.

Mai există poezie acum? Ce faci tu cu poezia? Nimic.

Părerile lor m-au întristat și, totuși, chiar acesta

a fost motivul pentru care m-am hotărât

să particip: să arăt că poezia este vie, că este în noi,

în definitiv,

ESTE ARTĂ! Există o vorbă care spune:

"Prima dată nu a fost viața. Arta a fost prima,

iar după aceea viața i-a ieșit în cale."

Poezia înseamnă creativitate, care este limbajul

sufletului poetului. Poetul știe

să exprime în cuvinte starea sufletească.

Poezia este ritm. Dar la urma urmei, ritmul

este muzică, ceea ce înseamnă

că muzica în expresia verbală care transmite

starea sufletului poetului este poezie?

Răspunsul este "DA!"Poezia e făcută din

cuvinte. Cuvântul are putere

extraordinară! Sunt și arme și florile de după război

.Cuvintele pot îndeplini

funcția unei arme letale, care are capacitatea

de a ne ucide sufletul.

Ele ne pot lăsa urme adânci și ne pot distruge

în mod chinuitor,

sau pot avea capacitatea de a vindeca, de a încânta, de a ne colora.

Depinde de noi cum le folosim!

Eu am ales să le pun în poezie, alături

de sufletul meu.

Va mulțumesc că m-ați evaluat și mă

bucur că am reușit să vă transmit

emoția mea! Sunteti minunați!Vreau

sa ii mulțumesc și doamnei mele

profesoare

de limba și literatura română,

Preda Nicoleta, care mă ghidează de fiecare

dată spre a deveni cea mai bună versiune a mea!

Eleva,

SPULBER Luiza Cristina

Colegiul pedagogic Sfânta Maria, Ploieşti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ce va oferim, dragi prieteni?

PRIMIM

de la IRDO

Remember 2018

Program educativ cu tema „Rolul educaţiei în societatea actuală”, organizat de Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Ploiești în parteneriat cu Fundaţia „Adolescenţa” și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei (5 octombrie 2018)

Atelier cu tema „Drepturile omului în sistemul ONU”, consacrat Zilei Organizaţiei Naţiunilor Unite și organizat la Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului „Spiru Haret” din Ploieşti, în parteneriat cu Fundaţia „Adolescenţa” și Institutul Român pentru Drepturile Omului (24 octombrie 2018)

(...)

Atelier cu tema „Sunt copil, am drepturi”, orga nizat, pentru marcarea Zilei internaţionale a drepturilor copilului și a Zilei internaționale de prevenire a abuzului asupra copilului, de Şcoala Gimnazială „Radu Stanian” din Ploieşti, Fundaţia „Adolescenţa” și Institutul Român pentru Drepturile Omului (19 noiembrie 2018)

(...)

A VIII-a ediţie a simpozionului naţional „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, eveniment organizat cu ocazia Zilei internaționale a drepturilor omului și a împlinirii a 70 de ani de la proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de Fundaţia „Adolescenta” şi Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” din Ploieşti, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Prahova şi Casa Corpului Didactic Prahova, în cadrul acțiunilor campaniei dedicate Zilei internaţionale a drepturilor omului (11 decembrie 2018)

(...)

de la adolescenţi de pretutindeni

La noi nici două săptămâni n-au trecut și suntem îngropați (sau, mai degrabă, sunt) în proiecte. Nu știu de ce mă bag în toate nebuniile, când văd că alții au o viață....la dolce far niente-ul s-ar potrivi aici!

Însă îmi și place, doar că...mă gândesc că poate ar trebui să mă ocup mai mult de propria-mi formare. Să citesc mai mult, de exemplu. N-am mai pus mâna pe o carte de nu mai știu când și îmi vine să mă iau la palme, dar, pur și simplu nu-mi rămâne timp!! Încerc să citesc seara, însă sunt absolut terminată de oboseală și prefer să mă culc pentru a fi odihnită.

În special la școală mă apucă o poftă nebună de citit, însă..în 10 minute de pauză, ce să citești?!?

Uneori, școala e foarte obositoare. Mă obosește, mai ales, agitația, vacarmul, țipetele, nesimțirea noastră și nepăsarea profesorilor (sau, mai degrabă zis, resemnarea). Totul mi se pare o glumă sinistră și de aceea, uneori, aș prefera să citesc. Simt că, uneori, pierd timpul.

Noi ne facem că învățăm, profesorii se fac că sunt mulțumiți și ne dau un 10 nemeritat.

Noi ne batem joc, iar „profii” uită că ar trebui să fie niște mentori, își uită menirea. De fapt, au o scuză. Mă gândesc că resemnarea este semn al maturității/zării spirituale. Probabil își dau seama că sunt prea mici ca să poată schimba ceva. De altfel, sunt oameni cu probleme, au un salariu mizer (fac voluntariat în toată regula), iar să-ți bați capul cu toți tâmpiții e deja o luptă cu morile de vânt.

Iar între noi și „profi” e o ruptură teribilă. Sunt profesori cu care aș vrea să discut și în afara orelor, sunt fascinanți, știu lucruri fascinante (și aici nu vorbim doar de geografie, istorie, engleză...ci mai ales de experiența de viață), însă nu se poate. E un semn de „interzis” pe care fiecare elev îl resimte din plin. Unora nu le pasă, altora le convine așa...iar alții, sunt ca mine.

De multe ori nu înțeleg de ce relația elev-profesor se încheie după ce s-a sunat. Dar poate așa trebuie să fie... pentru că „elevii și-o iau în cap dacă le dai atenție” :-).

Cum arată elevul ideal? Chiar mă gândeam zilele trecute...
Probabil, „profii” știu ce vor elevii. Dar profesorii ce vor? Elevi cu mâna pe sus? Sau ași în materia respectivă?
Care-i visul oricărui profesor? ..sau profesorii au încetat să mai viseze? :-)
Nu-i judec, nu judec pe nimeni, nu asta-i intenția mea.
De altfel, nici eu nu-s vreo „brează”. Deși, sincer, nu-mi doresc să fiu cine-știe ce geniu-priceput-la-toate. Aș vrea să fiu „geniu” în bun-simț.
Sunt câteva concluzii după doar două săptămâni. ... mai am un an înainte! :-)

de la FDSC

Dincolo de cadrul indispensabil al domniei legii, asociatiile societatii civile reprezinta valori ale increderii si cooperarii, precum si ale includerii. O societate civila este o societate de cetateni care au drepturi si accepta obligatii, si care se comporta civilizat unii cu altii.[1]”

Catre ADOLESCENŢA

“De douazeci de ani, in Romania, organizatiile neguvernamentale au reintrat in viata fiecarui cetatean sub diverse forme. Multi dintre noi urmeaza cursuri de pregatire profesionala desfasurate de catre organizatii neguvernamentale, se duc la universitati care functioneaza ca organizatii neguvernamentale, utilizeaza servicii sociale oferite sau gestionate de astfel de organizatii, isi petrec timpul liber la evenimentele culturale sau sportive organizate de asociatii de profil. Foarte multi dintre noi fac parte din cel putin o organizatie neguvernamnetala, fie ca vorbim despre asociatii de parinti sau asociatii de locatari, asociatii profesionale sau religioase. Asociatiile si fundatiile ne permit sa ne exprimam sustinerea pentru anumite cauze si proiecte sociale, sa ne exprimam solidaritatea, sa ne organizam in functie de interese si preocupari comune […].”[2]

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) va invita sa cunoasteti mai bine activitatea organizatiilor neguvernamentale si statusul lor actual, consultand Raportul “Romania 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendinte, provocari”- un document de cercetare mult asteptat de organizatiile neguvernamentale, de cetateni si de institutiile care colaboreaza cu actorii societatii civile.

Prin acest raport, FDSC doreste, de asemenea, sa atraga atentia factorilor de decizie asupra importantei pe care o poate avea sectorul neguvernamental in procesul de reformare si restructurare a sectorului public si sa demonstreze prin date concrete, statistice, faptul ca societatea civila din Romania este din ce in ce mai puternica.

Raportul este structurat in sapte mari capitole care trateaza urmatoarele aspecte:

· definitiile legale si administrative ale entitatilor neguvernamentale, elemente de tipologie si identificare a acestora;

· structuri si activitati de sprijin pentru sectorul neguvernamental;

· sursele financiare ale sectorului si calitatea de angajator pe piata locurilor de munca;

· analiza surselor de venit pentru sectorul neguvernamental;

· problematica implicarii civice, a voluntariatului si a actiunii colective;

· problematica relatiei dintre sectorul neguvernamental si sfera publica;

· analiza unor domenii de activitate cheie pentru sectorul neguvernamental, respectiv domeniul social, educatie, mediu, democratie, drepturile omului si buna guvernare

Descarcati GRATUIT varianta electronica a Raportului “Romania 2010. Sectorul neguvernamental - profil, tendinte, provocari” AICI.

Cu deosebita consideratie,

Director Executiv
Ionut Sibian

de la colegii nostri din scoli:

Va felicit pentru actiunea de joi , 7 decembrie, chiar daca nu am vazut decat o parte a ei din cauza orelor de la scoala. Stiu de la elevi ca le-a placut si ca s-au bucurat ca au putut sa participe.

Va multumesc,

prof. Carmen Bajenaru,

CN I.L. Caragiale

Merry Christmas!

Colinde de Crăciun

http://www.crestinortodox.ro/corul-madrigal/a1820-trei-crai

CRĂCIUNUL - trecerea de la păgânism la creştinism

Sarbatoarea Nasterii Domnului, cunoscuta in popor si sub denumirea de Craciun, nu a fost praznuita de la inceput pe 25 decembrie. Pana in a doua jumatate a secolului al IV-lea, Nasterea Domnului a fost serbata in aceeasi zi cu Botezul Domnului, la 6 ianuarie. Craciunul a fost sarbatorit pentru prima data separat de Botez, in jurul anului 375, pe 25 decembrie, in Biserica din Antiohia.

Ziua de 25 decembrie a fost introdusa ca data de serbare a Nasterii Domnului si in Biserica Alexandriei, apoi in cea a Ierusalimului, in prima jumatate a secolului al V-lea. Cu timpul, s-a generalizat in intreaga crestinatate. Numai armenii sarbatoresc si astazi Nasterea Domnului la 6 ianuarie, odata cu Botezul Domnului, ca in vechime.

Prin serbarea Craciunului pe 25 decembrie, a fost posibila si inlocuirea cultului inchinat lui Mithra, zeul soarelui. Sarbatoarea pagana era legata de solstitiul de iarna, 22-23 decembrie, considerata a fi momentul in care se naste Soarele, numita Dies natalis Solis Invincti - Ziua de nastere a Soarelui nebiruit. Sunt istorici si liturgisti care sustin ca sarbatoarea Nasterii Domnului a existat inaintea celei pagane. Acestia sustin ca Aurelian, a introdus in anul 274 sarbatoarea inchinata lui Mithra, ca o incercare de a inlocui Craciunul. Ei tin seama de marturiile provenite din arhivele romane, care indica data de 25 decembrie ca data a recensamantului imperial la care Fecioara Maria si Dreptul Iosif au participat.

In troparul praznicului, Hristos e numit "Soarele dreptatii”, "Rasaritul cel de sus": "Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, rasarit-a lumii Lumina cunostintei; ca intru dansa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au invatat sa se inchine Tie, Soarelui dreptatii, si sa Te cunoasca pe Tine, Rasaritul cel de sus, Doamne, slava Tie.”
Noi suntem obisnuiti sa vedem soarele iesind parca din pamant si apunand in acelasi fel. Dar e cazul sa privim acest rasarit altfel, caci e un "Rasarit de sus”. Prin acest rasarit, lumea primeste lumina neinserata, lumina pe care intunericul nu o mai poate cuprinde. Este cazul sa retinem ca Hristos nu este luminat, caci nu este creat. El nu simte lumina venind de la altcineva, caci El insusi este Lumina. De aceea mormantul Sau a ramas gol, semn ca firea omeneasca a fost creata sa se impartasesca de lumina, nu de intuneric.

Nasterea Domnului nu a inlocuit doar sarbatorea pagana inchinata lui Mithra, ci si Saturnaliile (sarbatoarea lui Saturn) si Juvenaliile (sarbatoarea tinerilor sau a copiilor), care faceau parte din sarbatorile de iarna. Initial, Saturnalia era celebrata intr-o singura zi, pe 17 decembrie. Cu timpul, sarbatoarea s-a extins, ajungand sa dureze o saptamana intreaga. La Saturnalii, orice respect fata de lege si moralitate disparea complet. Sarbatoarea era un prilej pentru sclavi sa sa manance, sa bea si sa se distreze impreuna cu stapanii.

Pentru ca vine sarbatoarea Craciunului e cazul sa reamintesc ca Dumnezeu Se intrupeaza si ramane Dumnezeu. Nu a avut trup aparent si a unit in Sine, firea umana cu cea divina intr-un mod neamestecat, neschimbat, neimpartit si nedespartit. Din iubire. Sa nu uitam ca iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos, e mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu, dupa cum spunea Parintele Arsenie Boca.

Adrian Cocosila

ADOLESCENTA

luni, 28 martie 2022

IMPRESII după Concursul de Poezie

Niciun comentariu:

Postare prezentată

GALA JUBILIARĂ

Faceți căutări pe acest blog